PĂRUL

Părul meu e zodie de apă. Trebuie să fie, pentru că adoră să facă scufundări în cadă. Sau în lighean. Îi e totuna, poate fi și în vaza pentru flori atâta timp cât e plină cu apă. Uneori băile durează chiar și două ore și el nu vrea să mai iasă. Așa că de câteva luni îl tot las pe fundul căzii și mă întreb: chiar atât de rău i-o fi în capul meu?

Nu știu eu prea bine, dar parcă părul de pe corp are rol de protecție. Te apără de frig, de mizerii și bacterii, de zgomote și de mirosuri. Ce inseamnă când părul tău consideră că nu mai are ce apăra și începe să te părăsească? Mă sperie răspunsul pe care-l am în minte.

Părul e aproape de creier, gândurile sunt muzica lui. Pentru mine, ultimele luni au fost pline de note false, așa că i-ar prinde bine un disc romanțat și niște jazz dansant. Dar cumva e tot numai gălăgie…

Nu sunt un dj bun, așa că am tăiat părul și am schimbat șamponul.