PĂRUL

Părul meu e zodie de apă. Trebuie să fie, pentru că adoră să facă scufundări în cadă. Sau în lighean. Îi e totuna, poate fi și în vaza pentru flori atâta timp cât e plină cu apă. Uneori băile durează chiar și două ore și el nu vrea să mai iasă. Așa că de câteva luni îl tot las pe fundul căzii și mă întreb: chiar atât de rău i-o fi în capul meu?

Nu știu eu prea bine, dar parcă părul de pe corp are rol de protecție. Te apără de frig, de mizerii și bacterii, de zgomote și de mirosuri. Ce inseamnă când părul tău consideră că nu mai are ce apăra și începe să te părăsească? Mă sperie răspunsul pe care-l am în minte.

Părul e aproape de creier, gândurile sunt muzica lui. Pentru mine, ultimele luni au fost pline de note false, așa că i-ar prinde bine un disc romanțat și niște jazz dansant. Dar cumva e tot numai gălăgie…

Nu sunt un dj bun, așa că am tăiat părul și am schimbat șamponul.

VELOCALENDAR 2014: Decembrie

decembrie_animat

Acum două săptămâni, în timp ce priveam pe geam cum chelesc copacii frunză cu frunză, am constatat că peste drum a răsărit un bloc de locuințe cu patru etaje. Și m-a surprins că toată vara nu l-am băgat de seamă pentru că era camuflat de pomi și garduri vii. Atunci m-a lovit: vine iarna! Peste încă vreo două săptămâni o să vedem luminițe colorate la ferestre.

Astăzi soarele se reflectă auriu în geamurile de vizavi. Dar e frig. Am dat drumul la centrală și mi-am sprijinit tălpile de calorifer. Omuleții au trecut la haine lungi și grele, în care se mișcă precum pinguinii. Iar eu îi privesc și-mi imaginez cum se va așterne primul strat de zăpadă în curte. Apoi toată lumea va împodobi bradul. Vor începe colindele, cadourile, vizitele la rude, pregătirile pentru noul an.

Cât despre mine, iarna asta mă va prinde în noul apartament, singură. Iar asta îmi aduce aminte de iarna lui 2009, când am sărbătorit pentru prima dată Crăciunul departe de casă, în Belgia. Monsieur a venit în vizită. Valiza cu salata boeuf și sarmalele de la mama s-a pierdut pe drum, deci a trebuit să improvizăm masa de Crăciun cu bucate belgiene. Brad n-am avut, așa că am reciclat hârtiile argintii de la bomboanele de ciocolată. Am decupat din ele steluțe, inimioare, globuri și le-am lipit pe perete în formă de brad. N-am avut colindători, dar am pus colinde pe youtube. N-am avut rude, dar ne-am văzut cu familia pe chat. Și a fost un Crăciun special.

Cu amintirile astea m-am apucat să ilustrez luna decembrie, care vine cu un pont. N-aveți brad: decorați bicicleta! Aveți brad, decorați și bicicleta!

LA DISTANȚĂ

surpriza

Când te despart 300 de kilometri și te vizitezi o dată pe lună sau la două luni, viața în doi se dirijează într-un alt ritm, după alte reguli. E-mail-ul este vital, opțiunea cu sms-uri nelimitate nu ți se mai pare un moft, miile de minute sunt prea puține. Pentru că atunci când ești departe ai atâtea lucruri să-i spui. Iubirea la distanță scoate din tine tot ce e mai bun. Începi să scrii versuri, povestiri, să te pozezi prin toată casa, să filmezi cam tot ce se întâmplă în jurul tău.

Când ai o relație la distanță, începi să oferi. Te dăruiești celuilalt bucată cu bucată. Fiecare zi e un puzzle nou de asamblat. Nu-ți permiți luxul rutinei. Vrei să dăruiești tot și să primești tot. Te simți ca-ntr-un montagne rousse. Iar când sună din senin curierul la ușă, cu o cutie de mărimea unui cuptor de microunde în brațe, nu știi la ce să te aștepți și semnezi în grabă de primire.

Apoi zâmbești toată ziua. Cu chipul și cu sufletul. Pentru că ți-a trimis crini peruvieni și acum e lângă tine, pe biroul tău. Iar florile se deschid încetișor, semn că-ți zâmbește și el, de acolo, de la 300 de kilometri depărtare. Și începi să pictezi. Mai demult vă despărțeau 2.300 de kilometri…

Mulțumesc, Monsieur! Moi aussi :*

VELOCALENDAR 2014: Making of octombrie

octombrie_schita

În fiecare an, lucrul la velocalendar e o provocare pentru creativitatea și îndemânarea mea. Nu am studii de pictură și desen (începusem un curs de amatori acum un an, dar l-am lăsat din cauza jobului), așa că totul se bazează pe imaginație și pe experiențe personale.

De pildă, pentru luna octombrie, m-am inspirat din drumurile mele prin pădure, de la Iași la țară. În octombrie, traseul ăsta e de o bogăție vizuală și cromatică așa cum vezi doar în pozele la care dai like pe Facebook. Practic, ai impresia că mergi printr-un tablou și simți, dintr-o dată, că faci parte dintr-o operă de artă.

E o călătorie pe care o fac mulți oameni care merg la cules de… bureți. Este o experiență despre care nu știam nimic până anul ăsta. M-am simțit înșelată instantaneu. Atâția localnici se bucură an de an toamna de peisajele astea, în timp ce noi ne simțim striviți în orașe de clădiri, de claxoane, de autobuze prea pline, prea lente, de piste de biciclete prea nesigure. Să continuu? Nu, articolul este despre altceva.

Astăzi am lucrat cu teamă la ilustrarea pădurii din mintea mea. Nu mi-a ieșit. Ratare completă, fără drept de apel. M-am descurajat, pentru că schițasem și pictasem ore întregi. Dar dragul de Monsieur m-a ascultat cu răbdare și, nu știu prin ce magie, mi-a redat calmul. După o oră, m-am așezat la birou cu gândul să încerc altceva. Dar atunci mi-au revenit în minte toate emoțiile pe care le-am încercat în natură și am știut că nu pot să pictez altceva. Pentru că trebuie să împart și cu alți oameni sentimentul eliberării pe care ți-l dau pădurea și bicicleta.

N-am mai pictat niciodată planuri apropiate și depărtate laolaltă, așa că schița mea a consumat jumate de radieră, iar la final am numerotat fiecare copac, ca-ntr-o carte de colorat pentru copii. Acum nu-mi rămâne decât să-mi fac de cap cu culorile toamnei.

And now you know how it’s made :)

VIAȚA LA ȚARĂ: Bip-Bip

bipbip

Bip-bip nu este o înjurătură, ci mascota familiei mele. Un pui de găină crescut după toate normele și standardele eco, bio, ue etc. Astăzi a zis pentru prima dată cucurigu! Și noi suntem așa de mândri, de parcă ar fi copilul nostru :) Dar nici nu se putea altfel, pentru că nimeni nu mai credea că puiul șchiop o să trăiască și toți spuneau să-l băgăm în ciorbă. Acum să sperăm că va ști să curteze și domnișoarele din ogradă, că pe noi ne-a cucerit complet. Viața la țară…

VELOCALENDARUL 2014: Aprilie

aprilie_animat

Mai avem două file din velocalendarul 2013. Se apropie timpul să ne despărțim încetișor de anul ăsta cu noroc în coadă și să facem planuri pe două roți pentru 2014.

Cu toate că m-am mutat de jumătate de an la Iași, iar Andreea, de mai bine de un an la Liege, nici una nu a renunțat la pasiunea noastră comună: mersul pe bicicletă. Așa că am decis să continuăm și anul acesta colaborarea de la distanță și să ducem tradiția velocalendarului mai departe. Vorbim deci de a treia ediție, ieeei! O să dezvăluim treptat detalii din minunatul proiect și credem că anul acesta produsul va fi excepțional, cu un design elegant și funcțional.

Ilustrațiile sunt reprezentative pentru fiecare lună și spun câte o poveste despre biciclete. Andreea, entuziasmată peste măsură, ne-a arătat deja pe unde ne poartă roțile în iulie și în noiembrie. Eu o să vorbesc în articolul ăsta, cum spune și titlul, despre aprilie.

Anul velo începe în aprilie

Pentru mine, aprilie înseamnă noi începuturi, drumuri nemaibătute. În aprilie m-am mutat din București într-un oraș nou, în care sunt mai aproape de rădăcinile mele și de viața simplă, unde singurele viteze cunoscute sunt piciorul omului și roata de bicicletă. Este luna în care am văzut cum înfloresc de pe-o zi pe alta pomii și am semănat grădina. Luna în care am văzut cum se schimbă pădurea sub razele primăverii. Când veverițele sunt pe toate gardurile, iar ciocănitoarele pe toate ramurile. Aprilie este luna când scoți bicla din pod și începi să cutreieri locurile noi. Pentru majoritatea oamenilor, anul velo începe în aprilie, când vremea se încălzește.

Altfel spus, aprilie înseamnă revizia bicicletei tale. Nu uita deci să mergi la un service să ți se verifice cauciucurile, frânele, să ți se ungă lanțul și să ți se lustruiască spițele. Apoi te poți bucura de bicicleta ta tot anul și poți pune în practică ideile pe care ți le povestim în celelalte pagini. Stai pe-aproape!

Calendarul va fi disponibil începând din 24 noiembrie și se va putea comanda, ca și-n anii trecuți, din butic.