Vreau la RCS&RDS, dar ei nu ma vor

“Tarifele RDS.Tel către reţelele de telefonie mobilă vor deveni de la 1 octombrie 2006 cele mai competitive.”, aflam dintr-un comunicat de pe www.comunicatedepresa.ro. “Pentru clienţii persoane fizice, apelurile către reţelele mobile Orange, Vodafone şi Zapp vor fi taxate cu numai 0,09 euro/minut, iar pentru Cosmote cu 0,105 euro/minut. Abonaţii RDS.Tel vor beneficia de acelaşi tarif către reţelele mobile indiferent de ora apelului şi de abonamentul ales.”

Ptiu drace! Vreau si eu. Cum se face totusi ca, atat de mari si tari, dragii de ei nu au acoperire in zona in care stau eu, adica in centrul capitalei, la kilometrul 0?? Stiu eu: ca sa-mi manance ficatii Astralul. Niste incompetenti care n-au reusit in 10 luni sa-mi activeze linia telefonica. Cica abonament gratuit cu nush cate minute in reteaua romtelecom, pe mobil si milioane de minute in Astral. Si mai primesc si telefon de la ei: “Ce ati dori sa imbunatatim la serviciile pe care vi le oferim?” Ain’t that cute?

15 SEPTEMBRIE REDIVIVUS

15 septembrie 1993. O domnisoara care tinea o placuta cu clasa I-a B, un baiat cu bunica lui, eu in prima banca – prima zi de scoala… Putin mai tarziu ma gaseam in noua mea locuinta mancand struguri, asezata pe un teanc de reviste “Magazin istoric”, rasfoindu-le una cate una. Si mai tarziu, ajung parintii cu mobila si ies in intampinarea lor in strada. “Sandra!” se aude de la etaj o voce oarecum familiara. Privesc in sus: Adi si familia lui. Adi este prietenul meu din copilarie. Numai ca pe mine nu ma cheama „Sandra” :) .

Un baiat brunet, cu un cap mai scund decat mine, cu ochii rotunzi, in spatele unor ochelari borcanati, putin durduliu (avea diverse porecle), dar intotdeauna vesel si pus pe joaca. Mergeam in fiecare zi impreuna la scoala. Stateam in aceeasi banca. Ne faceam temele impreuna, ne jucam si mergeam sa luam lectii de pian sau de karate. Asa aratau zilele cand eram copii.

Adi a plecat insa in State in clasa a VI-ea. Am tinut legatura prin telefon si scrisori, fireste, iar mai nou prin e-mail si blogging, dar n-a mai fost la fel; nici n-avea cum.

Acum eu ma uit la el ca la un zgarie-nori. Ii place sa joace baschet si asculta rap si hip-hop. E student in anul doi la Medicina acolo, vrea sa devina chirurg estetician „sa le faca fetzele vedetelor”, cum spunea el. Si mie, sper, cand o sa mai imbatranesc.

N-o sa uit niciodata:

Imaginea lui cand m-a strigat prima oara de la balcon.
Cum ne duceau parintii la scoala: noi in fata, ei in spate, ducandu-ne si ghiozdanele :D
Cum imi tot dadea peste mana cand scriam, de ajunsese caietul meu de caligrafie caiet de cardiografie.
Cum ne-am certat ca amandoi voiam sa stam in banca cu Mihnea.
Ca m-a enervat cand am mers prima oara la pian pentru ca a interpretat cantecul pe care voiam sa-l cant eu.
Cand a cazut bunica lui in canal fiindca el intra in toate baltoacele pe care le gasea :D
Cum ne bateam la karate (abia astept sa ne mai uitam impreuna la caseta aia sa mai radem unul de altul)
Cum am invatat sa merg pe bicicleta in holul ala ingust din blocul lui.
Cum ne uitam impreuna la Cartoon cand eu nu aveam acasa cablu si nu prindeam decat desene cu Ciocanitoarea Woody si Sandy Bell.
Cand faceam atmosfera de discoteca cu becurile alea colorate si lanternele. Si unul dansa pentru bunici iar celalalt invartea lanternele si mai ceream si bani la intrare pentru asta.
Cand ma batea la jocurile lui si cum se oftica atunci cand pierdea.
Ce geloasa eram cand si-a luat role si se plimba pe strada iar eu cascam ochii la el.
Cand ne jucam ascunselea in fata blocului lui Cati si Gabi si ce mai fugeam cand ieseau dobermanii.
Cand m-a pacalit de 1 Aprilie ca aveam geaca murdara.
Cand mergeam intr-o sala de jocuri electronice si eu nu pricepeam nimic, dar el era absolut fascinat.
Cum am facut schimb de adrese atunci cand a plecat.

Si mai voiam sa spun cat de ca lumea e ca e 15 septembrie si nu trebuie sa merg la scoala!! Trebuie sa ma obisnuiesc cu asta…

La sfarsitul primei zile de examen

1. Ma dor picioarele
2. Mi-e foame
3. Casc de-mi ies ochii
4. Maine e luni :(

Astazi:
– am urcat si am coborat cele sase etaje ale facultatii de trei ori; liftul iar nu merge
– mi-am reintalnit colegii; e clar: vacanta e pe sfarsite
– iar am stampilat si am numarat coli
– nu am nimerit in comisia de supraveghere pe care o voiam, asta e!
– m-am intalnit cu o prietena care da examen pentru a treia oara la fjsc; imi place ca e ambitioasa
– am nimerit in aceeasi sala jegoasa in care am dat examen anul trecut
– am asezat candidatii in banci
– le-am impartit coli de tip A, B, ciorne si subiecte
– am schimbat cel putin o data foile de examen a mai mult de jumatate dintre candidati, pentru ca au gresit
– mi-au placut mult subiectele de anul asta la creativitate
– subiectele la lb romana au fost un pic mai dificile ca anul trecut, dar nu chiar atat de dificile :)
– am facut lista cu cei care cereau coli in timpul examenului
– m-am plimbat printre randuri, uitandu-ma urat la oricine ar fi indraznit sa ridice privirea din foaie (ei, n-am fost chiar asa rea, le-am si zambit)
– s-ar putea sa fi frant cateva inimi ;)
– dar mai ales pe cea a unei fete pe care n-am lasat-o sa mai scrie un rand la final :( Imi pare rau, dar uite ca se putea si mai rau
– la final iar am numarat coli, ciorne…
– am plecat singura acasa cu troleul 61 plin ochi

Vreau:
– ciorba de perisoare a la grec
– baie fierbinte
– pijamalute
– sa adorm cu puiutul de perna in brate

Bafta in continuare!